Compania germană BioNTech a dat lovitura descoperire cu vaccinul pentru Covid-19, dar acum se confruntă cu provocarea de a deveni o corporație globală, scrie Der Spiegel, într-un material care explorează situaţia BioNTech şi concurenţa dură pe care i-o face Big Pharma.
„La intrarea în sediul BioNTech, dai peste o duzină de suporturi pentru parcat biciclete, dar numai una este acolo. Îi aparține lui Uğur Șahin, fondatorul și CEO-ul companiei de biotehnologie din Mainz, co-dezvoltator a ceea ce este probabil primul vaccin coronavirus din Occident. De asemenea, Uğur Șahin este şi un proaspăt intrat pe lista miliardarilor lumii, dar nu deține o mașină și merge cu bicicleta la birou.
Cu toate acestea, este greu de spus dacă Șahin va mai putea continua multă vreme să circule cu bicicleta prin centrul orașului Mainz. Puține companii s-au catapultat vreodată pe scena mondială la fel de repede ca BioNTech. Și niciun expert în marketing nu ar fi putut veni cu un calendar mai bun. Numai ce se risipise euforia declanșată de alegerea lui Joe Biden în SUA, că mica firmă germană BioNTech a propagat următoarea știre care a răscolit mapamondul: vaccinul COVID-19 al companiei a demonstrat o eficacitate de peste 90% în studiile clinice, iar primirea aprobării este doar o chestiune de timp. Asta înseamnă că sfârșitul celei mai grave faze a pandemiei ne este la îndemână. Ca urmare a anunţului BioNTech, anul 2020 se poate încheia cu o nouă speranță.
Prețurile acțiunilor au crescut în întreaga lume la anunțul rezultatelor studiilor clinice intermediare, iar virologii și-au exprimat, de asemenea, entuziasmul cu privire la această evoluţie. Germania, renumită pentru industria sa îmbătrânită, nu părea să fi oferit prea multe, în ultimii ani, la capitolul inovații relevante la nivel global. Însă dintr-o dată, a arătat lumii că este încă în stare să ofere ceva. Chiar și Trump a scris pe Twitter despre descoperirea companiei din Mainz.
Dar ce a făcut posibil acest succes? Apoi, va deveni BioNTech o companie germană câștigătoare? Sau vor fi alții cei care, încă o dată, vor face bani grei?
Cele mai renumite companii din Germania au fost fondate cu zeci de ani în urmă. Singura companie relativ tânără de pe indexul DAX al firmelor blue-chip şi care este adevărat un jucător global este SAP, companie de software fondată în 1972. Germania poate că este încă una dintre națiunile de top ale lumii în ceea ce privește cercetarea științifică, dar mare parte a acestei cercetări nu reușește să se transforme în oportunități pentru afaceri globale.
O industrie evitată
În aproape niciun alt domeniu acest lucru nu este mai evident decât în biotehnologie. În niciun alt domeniu, progresele nu au fost atât de substanțiale în ultimele decenii. Dar industria a fost ocolită până acum de băncile și investitorii germani, pe considerentul că riscurile sunt prea mari.
Oferă acum BioNTech garanţii și un plan pentru modul în care o idee mare poate fi transformată într-o companie mare în Germania?
Răspunsul la aceste întrebări nu depinde doar de succesul BioNTech în dezvoltarea unui vaccin pentru coronavirus. Compania nu este pur și simplu un dezvoltator de vaccinuri și nici măcar o firmă clasică de cercetare farmaceutică. Mai degrabă, lucrează la o platformă tehnologică complet nouă. Dacă va funcționa, va revoluționa medicina: primele companii care dezvoltă terapii bazate pe tehnologie ar putea crește pentru a deveni corporații globale.
Ar fi pentru industria medicală ceea ce Google, Amazon și Facebook au reprezentat pentru comunicare și comerț: o ruptură. Ar anunța o schimbare completă a modului în care se desfășoară activitatea.
„Ne vedem ca ingineri în domeniul imunității”, spunea Șahin pentru Der Spiegel în urmă cu câteva săptămâni, într-un interviu acordat cu puțin timp înainte de lansarea studiului de eficacitate asupra vaccinului. „Vrem să ghidăm sistemul imunitar pentru a ne proteja de anumite boli”. Vorbea liniștit și calm. Nu există niciun foaier, niciun birou de secretariat și nici mobilier scump pentru sala de ședințe. Șahin se vede în continuare pe sine în primul rând ca un om de știință. Rolul antreprenorial este mai mult un rău necesar, deoarece cercetarea academică tinde să fie prea lentă, prea puțin finanțată și prea limitată.
BioNTech este de ani buni binecunoscută în cercurile de specialitate, lucrând în ultimul deceniu pe terapiile cu ARNm. ARN-ul este o componentă esențială a biologiei umane, servind ca mesager care transportă instrucțiuni de construcție de la genomul celulei la fabricile de proteine. Dacă putem sintetiza ARNm și îl pute introduce în celule, putem avea o influență directă asupra a ceea ce se întâmplă în interiorul celulelor corpului. Aplicațiile posibile sunt numeroase și semnificative. Odată ce am învățat cum să programăm acești mesageri celulari, teoretic va fi posibil să-i folosim fie pentru a transmite tot felul de instrucțiuni, fie pentru a pune sistemul imunitar în mișcare împotriva virusurilor, fie pentru a comanda celulelor T să atace o tumoare canceroasă anume.
Un Google biotehnologic?
Ca atare, BioNTech are în curs de dezvoltare aproximativ 20 de medicamente, spre deosebire de cele două sau trei standard pentru startup-urile din biotehnologie. Sunt mari șanse ca firma să fie mai mult decât o simplă minune. Într-adevăr, dacă tehnologia funcționează conform planificării, numărul posibilelor domenii de aplicare ar fi vast. BioNTech are potențialul de a deveni o companie de platforme, un fel de biotehnologie Google.
Până în prezent, compania a fost cunoscută în primul rând pentru munca desfăşurat în cercetarea cancerului. De fapt, aceasta este specialitatea principală a lui Uğur Șahin și a şui Özlem Türeci, medicul șef al companiei. Șahin și Türeci (foto centru) care sunt căsătoriți de 18 ani, sunt oncologi de renume internațional, iar împreună au dezvoltat tratamente experimentale de succes. Au vândut prima lor companie de biotehnologie către o companie farmaceutică japoneză pentru 422 de milioane,.
BioNTech a intrat pentru prima dată în atenția comunității științifice internaționale în 2017. Compania a dezvoltat un vaccin personalizat împotriva cancerului, care a fost apoi testat pe 13 pacienți cu risc crescut, suferinzi de melanom. În 2017, a devenit clar că, după aproape doi ani, majoritatea celor testaţi încă nu mai prezentau tumori.
Problema este că noile biotehnologii sunt scumpe și complexe. Testarea unei noi abordări în cercetare necesită sume de ordinul zecilor de milioane şi poate costa câteva sute de milioane de euro pentru a o transforma într-un produs specific, cum ar fi un medicament sau o terapie. Aceşti bani sunt disponibili doar de la investitori privați sau de la jucători pe piaţa capitalului de risc – tocmai tipurile de investitori care au evitat de obicei biotehnologia din Germania.
Nu este un domeniu pentru investitori timizi. Biotehnologia este extrem de solicitantă, îi este dificil să pătrundă pe piață, este intensivă, din perspectiva capitalului, și implică cele mai mari riscuri. Rata eșecului total este mare.
Cu toate acestea, investițiile în biotehnologie explodează în Statele Unite și, din ce în ce mai mult, în China. Un număr mare de fonduri, bănci și capitalisti de risc specializați pompează miliarde de dolari în acest domeniu impulsionat de digitalizare, inteligență artificială și alte salturi în curs. Noile tehnologii, cum ar fi instrumentul de editare genică CRISPR, au dus la apariţia multor companii, dintre care multe valorează acum miliarde.
Patroni privați
În Germania, pe de altă parte, patronii privați sunt cei care mențin industria biotehnologică locală pe linia de plutire. Strict vorbind, există trei investitori majori:
- Cofondatorul SAP, Dietmar Hopp, care finanțează compania de biotehnologie CureVac, din Tübingen, şi care este în prezent a doua speranță germană pentru livrarea unui vaccin pentru coronavirus.
- Există familia Oetker, renumită pentru linia Dr. Oetker de pizza congelată și alte alimente. Încă din 2003, Roland Oetker a pompat câteva milioane de euro în start-up-ul specializat în enzime, Evotec.
- Și gemenii Thomas și Andreas Strüngmann, fondatorii companiei farmaceutice germane Hexal și primii investitori atraşi de Șahin și Türeci. În 2008, au investit 150 de milioane de euro în BioNTech.
Frații sunt în continuare cei mai mari acționari ai companiei din Mainz, printr-un holding familial. La prețul actual al pieței bursiere, cota lor este probabil în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro, ceea ce face ca valoarea netă totală a fraților să fie estimată la 17,3 miliarde de euro. Thomas Strüngmann a cerut să fie descris mai degrabă ca antreprenor decât ca miliardar. Nu-i place să atragă atenția asupra sa.
Nu în ultimul rând, are probleme în a-și ascunde mândria pentru succesul vaccinului. „Majoritatea oamenilor încă nu înțeleg ce înseamnă acest lucru”, spune el. El crede că vaccinul, cunoscut sub numele de BNT162b2, va fi disponibil foarte curând. „Mă aștept ca vaccinul corona să fie disponibil până la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor an”. Apoi repetă un citat pe care îl atribuie fostului secretar de stat al SUA, Madeleine Albright: „Cred ceea ce sper”.
Strüngmann explică angajamentul său timpuriu față de BioNTech ca fiind condus mai degrabă de o logică de investiții practică şi hotărâtă. „În urmă cu 13 ani, fratele meu, Andreas, și cu mine am simțit că vrem să realizăm visul unui tratament pentru cancer”, spune el.
Helmut Jeggle gestionează afacerea fraților. Jeggle, care are un MBA, a mai lucrat la Hexal și este acum președintele consiliului de supraveghere al BioNTech. El administrează şi averea de peste miliarde de euro a fraţilor Strüngmann, împreună cu o echipă de aproximativ o duzină de angajați. Iată cum descrie Jeggle riscul pe care şi l-au asumat gemenii cu BioNTech, în 2008: „Aveam pe atunci cinci sau șase investiții de acea dimensiune. BioNTech a ajuns la linia de sosire. Nu am avut atât de mult succes cu alte întreprinderi”.
Nu este doar o poveste de succes personală pentru frați, ci și una cu mesaj pentru alți investitori: Uite, asta funcționează. În Germania, nu trebuie întotdeauna să investeşti exclusiv în inginerie mecanică.
Dar povestea de succes din această săptămână ascunde, de asemenea, parțial, cât de slab este Germania echipată, structural, pentru a transforma ideile științifice în produse globale. Nici vedeta în creștere, BioNTech, nu ar fi ajuns până aici fără un partener, în ciuda sprijinului financiar din partea fraţilor Strüngmanns și a ofertei publice inițiale din Statele Unite, în octombrie anul trecut.
Oricât de bună este compania din Mainz la cercetare, personalul său nu are experiență în testare, fabricare, marcare și distribuție pe scară largă. Compania nu a reușit să găsească un partener în Germania pentru a prelua acest rol, așa că BioNTech și-a unit forțele, în primăvară, cu gigantul farmaceutic american Pfizer. În cadrul acordului, compania germană urmează să furnizeze cercetarea și vaccinul, iar firma americană a intervenit pentru administrarea lucrurilor odată cu începerea studiilor clinice. Compania americană gestionează acum procesul de aprobare în faţa autorităților americane și a negociat acordurile de cumpărare cu, de exemplu, Comisia Europeană.
Pfizer va suporta inițial jumătate din costurile de dezvoltare pentru BNT162b2 și, dacă va reuși, va plăti BioNTech 748 milioane dolari. Analiștii se așteaptă ca ambele companii să împartă veniturile din vânzările vaccinului, care au fost estimate între 10 şi 15 miliarde de dolari, pentru 2021.
Acesta este modul în care lucrurile funcționează adesea în industrie: inovațiile provin de la mici companii de cercetare. Companiile farmaceutice multinaționale, precum Roche, Novartis sau Pfizer, se alătură ca parteneri sau cumpără la un moment dat biotehnologiile mai mici. Dar nici una dintre cele mai mari 10 companii farmaceutice din lume nu-şi are sediul în Germania.
Fondatorul BioNTech, Șahin, are cu siguranță ambiția de a schimba acest lucru. Aspirația sa este să „construiască o mare companie farmaceutică europeană”, iar acesta a fost obiectivul său încă de la început, afirma el într-un interviu recent. Totuşi, pentru asta are nevoie de mulți bani; de capital de risc.
Prea reticent la risc
Klaus Hommels, un important investitor german cu sediul în Elveția, consideră că aceasta e esența problemei în Germania: „Succesul BioNTech arată că în Germania nu lipsesc expertiza și antreprenorii, dar lipseşte o cultură a pieței de capital. Cu greu există finanțatori de risc. Companii precum BioNTech sunt forțate să facă oferte publice în SUA”.
Hommels spune că acest lucru constituie o auto-înfrângere pentru Germania, iar situaţia trebuie să se schimbe. El vine şi cu câteva rețete în direcţia respectivă: „Guvernul federal german ar trebui să ia succesul BioNTech ca pe o oportunitate de a înființa un cluster de biotehnologie care să se întindă între Heidelberg și Mainz. La fel s-a întâmplat în Silicon Valley, deoarece guvernul SUA a oferit finanțare pentru pornire”.
De asemenea, se pare că guvernul de la Berlin a învățat să aprecieze biotehnologia, ca urmare a coronavirusului. În iunie, guvernul a achiziționat o participație de 23%, contra a 300 de milioane de euro, la compania de cercetare din Tubingen, CureVac, care lucrează și la soluții de ARNm. Ministrul Economiei, Peter Altmaier, a vorbit despre „importanța majoră pentru politica industrială” a investiției guvernamentale.
Cu toate acestea, pe termen lung, sprijinul guvernului are în mare măsură o valoare simbolică. Companiile promițătoare, precum BioNTech și CureVac, au nevoie de finanţări de miliarde de euro. În mod real, ele pot fi acoperite doar de investitori privați sau parteneri industriali.
Într-un anumit sens, lucrurile sunt relativ simple pentru BioNTech, cu privire la BNT162b2: vaccinul este necesar de urgenţă, iar țările vor fi dispuse să facă multe pentru a cumpăra acest bun rar.
Dar pariul mai mare nu a fost încă făcut. Pot companiile precum BioNTech și CureVac să se mențină în competiția cu Big Pharma?
Este un pic ca un joc pe computer. Dacă treci de primul nivel, al doilea începe imediat. La acel al doilea nivel se găseşte probabil piața de miliarde de euro din jurul a ceea ce constituie, probabil, cea mai mare afacere farmaceutică din deceniile următoare: noi medicamente pentru combaterea cancerului.
Pentru a avea vreo șansă, produsele BioNTech vor trebui să aibă puncte de vânzare unice, care să le facă să fie prima alegere în tratamentul unui anumit tip de cancer. Compania nu va bate palma numai cu patroni bine intenționați și doar pe baza veniturilor obţinute din vaccinuri. Competitorii săi au buzunare foarte adânci și în orice caz nu dorm.
Să luăm de pildă compania americană Moderna. Este posibil să prezinte primele rezultate intermediare privind eficacitatea propriului vaccin coronavirus în următoarele zile, care se bazează și pe tehnologia ARNm.
La fel ca BioNTech, Moderna aspiră, de asemenea, să devină o companie de tip platformă. Și a fost alimentată cu bani de la investitori americani încă de la înființarea sa. Într-adevăr, înainte de pandemie, compania a reușit să atragă de 10 ori mai mult capital decât concurentul său, BioNTech, din Germania.„
