Criza coronavirusului pune presiune inclusiv pe Federația Rusă, unde mesajele inițiale, liniștitoare, venite de la Kremlin au fost până la urmă infirmate de realitatea brută. Numărul cazurilor și al deceselor crește în această țară, iar cozile cu ambulanțe care așteaptă să-și predea pacienții unităților de primiri urgențe au devenit o imagine greu de privit.
Într-un interviu acordat Universul.net, Armand Goșu, un bun cunoscător al spațiului ex-sovietic, explică în ce fel a interferat criza de Covid-19 cu planurile președintelui Putin de a rămâne pe termen nedefinit la putere, ce fel de falii a scos la lumină, în interiorul sistemului, și cum a evoluat relația liderului de la Kremlin cu noul său guvern.
Universul.net: La general vorbind, există un impact al pandemiei de coronavirus asupra politicii interne a Federației Ruse? Înaintea de apariția acestei probleme, printre dosarele mari, era și cel al soluțiilor lui Vladimir Putin pentru rămânerea la putere și după expirarea mandatului său de președinte.
Armand Goșu: În ultima lună și jumătate, Putin a primit trei mari lovituri. Pandemia de coronavirus l-a obligat să anuleze referendumul fixat pentru 22 aprilie, de modificare a Constituției, care finaliza procesul început la 15 ianuarie, odată cu schimbarea lui Dmitri Medvedev din fruntea guvernului federal. Modificarea legii fundamentale ar fi trebuit să creeze condițiile rămânerii la putere a lui Putin și după 2024, odată cu expirarea acestui al patrulea mandat de președinte.
A doua lovitură, este poate mai importantă. Scăderea prețului barilului de petrol la 15 dolari, cât era și în 1999, când a început operațiunea “succesorul”, în urma căreia Boris Elțin s-a retras, iar puterea a fost preluată de Putin, face o gaură în bugetul federal, croit pe un baril de 42 de dolari, și aruncă în aer programele sociale ale liderului de la Kremlin. Mai mult chiar, această prăbușire a prețului, determinată de o scădere dramatică a cererii pe fondul pandemiei, acordul nefavorabil cu saudiții prin care Rusia trebuie să-și reducă producția cu 2,5 milioande de barili pe zi, de la 11,4 cât produce acum, pune în discuție modelul economic de dezvoltare adoptat de Putin în 2000, bazat pe exploatarea hidrocarburilor, model care s-a bucurat de un oarecare succes în acești ultimi 20 de ani.
A treia lovitură politică încasată de președinte…. din cauza epidemiei de coronavirus a trebuit să anuleze parada de la 9 mai, din Piața Roșie, dedicată împlinirii a 75 de ani de la Victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a declarat de mai multe ori că festivitățile și parada de la 9 mai erau cel mai important moment politic al anului 2020. Ar fi trebuit să fie momentul culminant nu doar al lui Putin personal, ci al regimului său politic. Înconjurat de liderii celor mai puternice state, pe care apucase deja să-i invite, Putin dorea să reconfirme în fața întregii lui statutul Rusiei de mare putere, de stâlp al sistemului postbelic de securitate.
A expus pandemia de coronavirus vreo fisură în arhitectura de putere de la Moscova sau a produs vreuna nouă?
Încă nu s-a consumat episodul COVID 19, deci evoluțiile sunt în plină desfășurare. Se simt tensiuni între primul ministru Mișustin și primarul Moscovei, Sobianin. Ultimul e o figură politică mult mai solidă, are în spate experiența de primar de un deceniu, în fruntea unui oraș de dimensiunile unei țări. Sobianin a ocupat pentru săptămâni la rând ecranele televizoarelor. Coronavirusul a lovit, în primul rând, în capitală. Primii infectați sunt turiștii ruși care s-au întors din Occident, nu din China. Amintesc că, încă de la mijlocul lunii martie, Rusia a închis frontiera lungă de 4.500 de kilometri pe care o are cu China. Pandemia a făcut din Sobianin eroul momentului. El iese mereu la conferințe, ia măsuri, le comunică foarte bine, cu alte cuvinte Sobianin face știri. Toată lumea, inclusiv primul ministru Mișustin, e pus în situația de a comenta, alături de alte milioane de aomeni, măsurile luate de Sobianin.
La mijlocul lui martie, au existat analiști care au văzut un soi de ciocnire între Kremlin și primarul Moscovei, pe tema măsurilor care trebuie luate pentru limitarea răspândirii coronavirusului. Ați perceput episodul în aceeași cheie? (un exemplu).
Pe prima scenă politică, în afară de Putin, hegemon, nu există nici un actor independent. Restul pieselor de pe tablă au un grad de autonomie, mai mare sau mai mică, dar nu sunt independente. Primarul Sobianin, ca și restul personajelor, e dependent de Putin, cel care practic l-a inventat. Sobianin a fost, începând cu al doilea mandat al lui Putin, o piesă importantă a echipei acestuia. A fost numit șef al Administrației prezidențiale, lăsat la Kremlin ca să-l supravegheze pe Medvedev, urcat în fotoliul de președinte pentru patru ani. Președintele Medvedev, într-o palidă tentativă de a se autonomiza, l-a trimis pe Sobianin la primăria capitalei, în toamna anului 2010.
Totuși, ciocnirea despre care vorbiți a existat. Ea nu a fost cu Putin. A fost o tensiune între un membru important al echipei lui Putin, e vorba de purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov și Sobianin. Putin însuși încurajează astfel de mici conflicte care dau iluzia unei vieți politice autentice. Care, evident, că nu există.
Deci, răspunsul scurt, e da, am aceeași percepție asupra episodului menționat de dumneavoastră.
Care este gradul de implicare a președintelui Vladimir Putin în gestionarea unei crize precum cea a coronavirusului? S-a vorbit la un moment dat chiar de o dispariție a lui Putin din prim-planul vieții publice, pentru un timp, odată cu apariția noii probleme, C9vid-19 (un exemplu).
Putin evită să-și asume responsabilitatea pentru acțiuni care nu e sigur că-i aduc beneficii de imagine. El acționează într-un mediu septic, cât se poate de securizat. Nu-și asumă nimic care i-ar putea ciobi din procente. Chiar dacă presa audio, video, online e destul de bine controlată, există riscul să apară detalii pe care Kremlin vrea să le păstreze secrete. Deci, e mai sigur pentru Putin să rămână departe de acest subiect, pe care puterea nu-l poate controla integral. Asta și este explicația pentru care principalul comunicator pe tema epidemiei de coronavirus în Rusia a fost și rămâne, primarul Moscovei, Sobianin. Iar pe măsură ce COVID 19 s-a extins în regiunile Rusiei, premierul Mișustin a început și să comunice tot mai mult pe această temă.
Asta nu înseamnă că Putin a fost absent. Până acum a ieșit în patru ocazii, la 25 martie, 2, 8 și 15 aprilie și a vorbit despre pandemie, iar a cincea conferință de presă a fost anunțată pentru această săptămână, când se așteaptă să prezinte un plan de ieșire etapizată din izolare și de reluare a activității.
Cum a evoluat relația dintre președintele Putin și noul guvern și, de fapt, ce rol au indicat ultimele luni că i-a fost rezervat premierului Mișustin?
Nu cred că se aștepta nimeni la vreun gest de frondă, de rezistență din partea lui Mișustin. Vorbim, totuși, despre Rusia. Nu putem analiza scena politică de acolo cu instrumentele cu care analizăm Franța sau chiar, în ciuda deficitului democratic evident, România.
Cum nemulțumirea populației este posibil și chiar probabil să crească în următoarele luni, pe fondul crizei economice în care se va afunda Rusia, Kremlinul va avea nevoie de un vinovat de serviciu, care să fie făcut responsabil. Or, Mișustin este un bun candidat. El trebuie să aducă bani la bugetul federal, în condițiile scăderii dramatice a prețului barilului de petrol. Mișustin trebuie să găsească bani pentru a reporni economia, miliarde și zeci de miliarde. În condițiile în care SUA vorbesc de infuzie de 3.000 de miliarde dolari, iar Germania de 500 de miliarde euro, Rusia abia dacă va scoate din rezervă câteva zeci de miliarde.
Dacă se menține prețul de 15 dolari barilul la sortimentul Ural, care se exploatează în Rusia, în aproximativ doi ani se va topi rezerva de peste 550 de miliarde dolari, cu care ministrul de finanțe, Siluanov, se lăuda atunci când Moscova a decis să respingă propunerea saudiților de a reduce producția cu 600.000 de barili pe zi. În cele din urmă, sub presiune americană, a trebuit să accepte s-o reducă cu 2,5 milione de barili, adică de peste patru ori mai mult. Mișustin conduce un guvern care va trebui să încetinească căderea economică, estimată de Fondul Monetar Internațional la 5,5% din PIB în acest an. Chiar dacă va eșua, Mișustin va rămâne un personaj influent și important în elita politică moscovită. Putin nu-și abandonează colaboratorii, ci le oferă poziții poziții care să-i consoleze, în arhitectura de putere pe care o patronează.
