Rusia începe „anexarea” Republicii Moldova, bucată cu bucată

„Dodon mi se pare o persoană distinctă de alți pro-moscoviți de la Chișinău. Adică el are o atitudine mult mai strategică de cooperare activă cu Moscova, nu pasivă, cum poate am avut în trecut la alți lideri socialiști”, avertiza, recent, expertul britanic, Jonathan Eyal, într-un interviu acordat Universul.net.

Cât de strategic e abordată relația Chișinău-Moscova de Igor Dodon s-a putut observa în cele 50 de zile scurse de la avertismentul lui Jonathan Eyal până în prezent: coaliția pro-europeană a fost evacuată de la guvernare printr-o lovitură-șoc dată de socialiști, iar guvernul nou, instalat rapid de Dodon, a trecut imediat la integrarea de facto a Republicii Moldova în spațiul economic și geopolitic rus.

Gaz mai ieftin, relaxarea comerțului, reforma justiției „Made in Russia”

Fost consilier al președintelui Igor Dodon, premierul Ion Chicu a făcut prima vizită externă, în noua sa calitate, nu la București, nici la Bruxelles, ci la Moscova.

Un semnal cât se poate de evident, din punct de vedere diplomatic, dat de puterea sută la sută pro-rusă de la Chișinău, doar că nu linia simbolismului e singura și cea mai mare problemă.

O surclasează, în schimb, nota pragmatică dată de tandemul Dodon-Chicu relației cu Federația Rusă. Ea reiese, dincolo de orice dubiu, din concluziile voiajului moscovit al prim-ministrului moldovean, formulate miercuri: „Am avut o discuție tete-a-tete cu Dmitri Medvedev, iar în rezultatul acestor discuții am ajuns la mai multe înțelegeri”.

Lista „înțelegerilor” poate fi consultată mai jos, fiind dată publicității chiar de premierul Chicu. Nu pot fi excluse și altele, convenite cu partea rusă, dar nu și prezentate publicului. Dacă ele există, judecând după viteza cu care Chișinăul alunecă spre Moscova, cu siguranță că semne consistente în acest sens vom vedea foarte curând

Așadar, înțelegerile pe care echipele Dodon-Chicu și Medvedev-Putin au bătut palma:

• 1. Am restabilit la nivel guvernamental dialogul normal, pragmatic și reciproc-avantajos cu unul din principalii parteneri economici ai R. Moldova.
• 2. Am primit asigurări că Guvernul Federației Ruse va sprijini eforturile noului Guvern pentru promovarea reformelor, inclusiv celor economice. Federația Rusă este interesată și de progresul nostru pe reforma justiției, or, în perioada următoare urmează a fi lansate proiecte investiționale private serioase în Republica Moldova și de funcționarea justiției depinde foarte mult dorința companiilor rusești de a investi la noi în țară.
• 3. La capitotul gaze, am avut întrevederi atât cu președintele concernului Gazprom, dl. Miller, cât și la Guvern, pentru a discuta acest subiect. Am reușit să ajungem la o înțelegere privind diminuarea semnificativă a prețului la gazele naturale livrate de la 1 ianuarie 2020. După ce de la 1 octombrie, aceste prețuri au fost diminuate în jur cu 15 dolari, după 1 ianuarie, prețul va fi diminuat cu încă 50 de dolari și va constitui în jur de 172-173 de dolari mie/ metri cubi. Am discutat și despre riscurile de furnizare a gazelor naturale, înepând cu 1 ianuarie 2020, or la această etapă nu există un contract semnat pentru tranzitul acestor gaze pe teritoriul Ucrainei. Atunci când scenariul de înțelegere între Rusia și Ucraina va eșua, atunci va trebui să ne gândim la scenarii alternative de aprovizionare cu gaze a Republicii Moldova.
• 4. Am lansat procesul de liberalizare a comerțului extern, astfel ca toate exporturile noastre să fie efectuate fără aplicarea taxelor vamale. Până atunci, am obținut acordul principial al autorităților ruse de a extinde lista categoriilor de mărfuri, care sunt exportate pe piața rusă, fără taxe vamale de la 5 la 10 categorii. Astfel, vor fi acoperite aproape 70% din nomenclatorul produselor exportate pe piața rusă.
• 5. Am obținut acordul principial de a prelungi și după 1 ianuarie 2020 posibilitatea exporturilor produselor moldovenești pe piața rusă, fără aplicarea taxelor vamale.
• 6. Am convenit asupra extinderii numărului de companii moldovenești autorizate să exporte pe piața rusă, inclusiv pentru vinificatori. În acest sens, autoritățile noastre și cele ruse vor intensifica activitățile de verificare a calității și conformității la întreprinderile respective potențiali exportatori.
• 7. Am soluționat problema transportatorilor internaționali, care nu puteau activa pe piața rusă din cauza insuficienței de autorizații de transport internațional. Partea rusă va oferi în zilele următoare numărul suficient de autorizații, la acest moment 1000, pentru ca până la sfârșitul anului exporturile de produse din Republica Moldova pe piața rusă prin intermediul transportului auto să fie deblocate. Partenerii ruși au solicitat ca noi să implementăm un mecanism foarte transparent, să eliminăm schemele de corupție în distribuirea acestor autorizații, fapt ce va fi îndeplinit într-un timp scurt.
• 8. Am convenit asupra lansării acțiunilor preparatorii în privința inițiativei de utilizare a munițiilor depozitate pe teritoriul R. Moldova, la depozitele din Covasna. În perioada următoare, urmează să primim mai multe detalii din partea părții ruse asupra mecanismului respectiv, care urmează a fi unul transparent pentru toți, inclusiv pentru alți parteneri strategici ai R. Moldova. Sursa

„PNDL” rusesc negociat cu echipa lui Dodon

De adăugat la toate astea faptul că Republica Moldova a cerut Federației Ruse un credit pentru proiecte de infrastructură, în special pentru drumuri. A spus-o vicepremierul Dmitri Kozak, pentru agenția Tass, preluat de Deschide.md.

Potrivit oficialului de la Moscova, în prezent solicitarea face obiectul negocierilor. „Ne-am înțeles ca ei să prezinte amănunțit propunerile și condițiile în care ar vrea să primească acest credit, precum și garanțiile returnării”, a declarat Kozak, comentând astfel zvonurile din presă potrivit cărora Chișinăul intenționează să solicite Moscovei un credit de 300 de milioane de dolari.

Citiți și: Cum poate deveni România fortăreața NATO de la Marea Neagră. Planul unui general american

Dmitri Kozak este autorul primului plan de federalizare a Republicii Moldova, de la începutul anilor 2000, fiind perfect conectat și la discuțiile actuale pe această temă, originate în conflictul înghețat de ruși în regiunea separatistă transnistreană.

Însă aria sa de acoperire în relația cu Republica Moldova e mult mai vastă.

Considerat a fi unul din nașii coaliției eterogene PSRM-ACUM, care nu a reușit să guverneze decât câteva luni, Kozak o spune azi pe șleau: „A existat o situație când a trebuit să luăm urgent o decizie pentru a depăși criza politică profundă din Republica Moldova. Am propus soluția unei coaliții care să decriminalizeze țara, să creeze condițiile pentru noi alegeri. Știam că o asemenea coaliție nu poate să dăinuie. Sunt surprins că a rezistat aproape șase luni”.

„Încet, dar sigur, noua guvernare preia controlul asupra justiției”

Pentru o conectare politico-economică fără sincope între Chișinău și Moscova este nevoie însă de securizarea zonelor care fie pot genera surprize incendiare, fie pot genera poticneli, fie ele și răzlețe.

Unul dintre ele, ca de atâtea ori la Chișinău, este Justiția. Un sistem mereu imperfect peste Prut, dar care, după o brumă de suflu nou în vremea Guvernului Maia Sandu, se află zilele astea în plină resetare.

Fostul ministru de resort din Cabinetul Sandu, Olesea Stamate, prezintă, într-o postare pe Facebook, una din secvențe:

„Dacă nu le-a reușit să demită CSM-ul prin adunări dubioase (aici nu mă refer la unii judecători care au participat la adunări poate din sincera dorință de a reseta CSM-ul, ci la unii socialiști și sfetnishii lor care au coordonat aceste adunări din umbră), merg pe o cale mai simplă: începând de azi au minus 2 membri la ședințele CSM = NO cvorum. Ion Postu, după ce a sabotat mai multe ședințe în ultima vreme, astăzi a demisionat. Iar al doilea este însuși ministrul Nagacevschi, care evident nu va merge la ședințele CSM, el doar îl consideră demis. Încet, dar sigur, noua guvernare preia controlul asupra justiției. Asta da depolitizare, dezoligarhizare….și legea dezofshorizării a fost respinsă azi în comisia parlamentară… Deja aroma reformelor se simte…”

Reacție alarmistă a unui fost ministru frustrat că a fost scos cu tot cu partid din guvern? Nicidecum, dovadă chiar anunțul fără menajamente al noului premier, Ion Chicu: „Federația Rusă este interesată și de progresul nostru pe reforma justiției”.

„Dacă puterea de la Chișinău este controlată de socialiști, cred că vom merge înapoi cu mulți ani din punct de vedere al integrării în Europa, în orice fel. Mi se pare mai mare șansa de integrare cu Moscova„, anticipa, recent, într-un interviu acordat Universul.net, prof. Jonathan Eyal, expert în apărare și securitate la Royal United Services Institute din Londra.

„Situația este critică”

Apropierea Chișinăului de Moscova se simte și din primele semnale care vin de la Bruxelles și de la București.

Chiar dacă au existat și situații oarecum particulare, în care gravitatea momentului nu a părut să fi fost pe deplin percepută (de exemplu, poziția europarlamentarului Dragoș Tudorache, raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova), avertismentele au început să curgă.

„Situația este critică” și „avem toate motivele de îngrijorare”, declara recent, pentru Universul.net, europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE și unul dintre politicienii de la nivel european bine conectați la realitățile din Republica Moldova. „Dacă acest guvern va face ceea ce ne temem că va face – și anume, va mima reformele, se va declara pro-european, dar în fapt nu va fi pro-european – atunci sprijinul Uniunii Europene va scădea drastic„.

„Nu mai avem Vestul la masa de negocieri„, consideră și prof. Dan Dungaciu, într-un interviu acordat Universul.net, sintetizând astfel ecourile loviturii date de Dodon Guvernului Maia Sandu.

Evoluțiile la care asistăm acum la Chișinău s-au grefat și pe un oarecare vid în ceea ce privește implicarea Bucureștiului, în ultimii ani, în consolidarea forțelor pro-europene de la Chișinău.

Spațiul mediatic comun România-Republica Moldova rămâne în continuare mai mult un deziderat timid decât un proiect.

Avertismentul unui influent general american: Marea Neagră va fi următorul teatru de conflict

Marți, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avordat dosarul moldovean cu omologul său american, Mike Pompeo, la pachet cu solicitarea adresată Washingtonului de a-și spori prezenţa militară în România, „în contextul volatil de securitate din regiunea Mării Negre”, potrivit MAE.

De ce Marea Neagră?

A explicat-o, încă o dată, recent, gen. (r) Ben Hodges, fostul comandant al forțelor americane în Europa: „Cred că regiunea Mării Negre va fi cel mai probabil viitorul teatru de conflict. În orice caz, acesta este un spaţiu, unde noi (NATO) suntem în situaţie de rivalitate (cu Rusia). Ucraina are un rol esenţial în zona Mării Negre, de fapt, tocmai din această cauză Rusia a anexat Crimeea pentru că de acolo (din peninsulă) poate atinge 97% din coasta Mării Negre cu diverse tipuri de armament”.

„Avem nevoie de o formulă DIME (Diplomatic, Information, Military, Economic) – o combinaţie de componente diplomatice, informaţionale, militare şi economice pentru această zonă. Alianţa trebuie să dezvolte o abordare multidimensională în regiunea Mării Negre pentru a-şi proteja aliaţii, prietenii şi pentru a asigura libertatea de navigaţie”, subliniază gen. (r) Hodges.

Referitor la componenta militară, acesta pledează pentru mai multe aplicaţii militare în regiune şi îmbunătăţirea schimbului de date operative între Ucraina, România şi Georgia.

Foto: INQUAM/Adel Al-Haddad

Nu uitați! Suntem țară de linia întâi!