Un moment de cotitură pentru Guvernul Orban

Foto: INQUAM/George Călin

V-a atras atenția asaltul coordonat, din decembrie, al marilor sindicate? Sau planurile care ar trebui să dea fiori guvernului, pe care liderul uneia dintre federații anunța senin că le pregătește în perioada Sărbătorilor? Cum de s-au dezghețat în plină iarnă aceste organisme care păreau că au rămas fără voce în ultimii trei ani? Ei bine, sindicatele sunt un capitol complicat în România.

În ultimii 30 de ani, relația dintre PSD și sindicate a fost probabil una dintre cele mai armonioase interacțiuni dintre forțele care modelează societatea românească. Atât de armonioasă, încât sincronizările între ele apăreau adesea și înainte ca social-democrații să preia guvernarea, și atunci când se vedeau nevoiți să o părăsească.

Când PSD țintea să ajungă la putere, terenul era pregătit inclusiv prin semnarea câte unui acord partid-sindicat, ambalat în toate chipurile. Când PSD pleca de la Palatul Victoria, armonia se regăsea cumva sub chipul zdruncinării noii puteri. Cum? Simplu: prin proteste, greve sau doar amenințări, în funcție de amplitudinea reformelor avute în vedere de urmașii PSD.

Istoria tinde să se repete și azi, iar situația economică moștenită de echipa Orban de la echipa Dăncilă nu face decât să catalizeze aceste procese.

Vrând-nevrând, însă, actualul guvern trebuie să ia un șir lung de măsuri care pot stârni furia conducerilor sindicale. Este un punct de cotitură major pentru guvernul liberal, despre care se poate spune că și-a făcut deja apariția.

Pentru România, dar și pentru PNL, costurile pot fi însă cu atât mai mari cu cât Executivul Orban va ceda mai rapid amenințărilor cu greve, fluiere, steaguri, și „dansul pinguinului” în Piața Victoriei.

Argumentație bună, pas rapid înapoi

De altfel, finalul lui 2019 și debutul lui 2020 au coincis cu reactivarea sindicatelor, fapt care a condus la primele coliziuni frontale cu Guvernul.

În contextul unor indicatori care reflectă starea precară a economiei, moșteniți de la guvernările anterioare, Cabinetul Orban anunțase în cursul lunii decembrie câteva măsuri menite să reducă unele dezechilibre și să „calmeze” presiunile care amenință bugetul de stat pe 2020.

Cum aparatul bugetar a beneficiat în cei trei ani de guvernare PSD-ALDE de „infuzii de capital” populiste și fără acoperire în randamentul economiei, zonele în care se impun ajustări nu sunt dificil de identificat.

De exemplu, două dintre intențiile expuse de Guvernul Orban au ținut de plafonarea sporului pentru condiții deosebite și vătămătoare, la 25% din salariul minim brut pe economie, adică o sumă fixă, în jurul a 500 de lei. O alta a fost eliminarea cumulului pensiei cu salariul în sistemul bugetar.

„Există tot felul de prime şi de sporuri. Am văzut spor de condiţii deosebite, care se alocă acum, probabil sunt radiaţii de la antenă, unde sunt microbi şi aşa mai departe. Se alocă 15% din salariul brut. Stăteam şi mă întrebam, cum adică să aloci un spor de condiţii deosebite procent din salariul brut? Pentru că şi eu care câştig 4000 de lei sunt la fel de expus la radiaţii ca şi cel care câştigă 12000 de lei. Nevoile mele, să spun, să iau medicamente sunt aceleaşi pe care le are şi cel care are un venit mai mare decât mine. Cum să stabilesc sporul de condiţii deosebite raportat la salariul brut al fiecărui angajat?”, explica Ludovic Orban, luna trecută, logica pe are o avea în vedere echipa sa.

În preajma Crăciunului, însă, Palatul Victoria a renunțat la ambele măsuri – și la reducerea sporului, și la eliminarea completă a cumulului pensiei cu salariul.

Apăruseră oare fisuri în logica aparent imbatabilă, expusă de premier? S-au îmbunătățit brusc toți indicatorii macroeconomici care, până una-alta, declanșaseră toate alarmele și la București, și la Bruxelles, și pe piețele financiare? Anticipase cineva o creștere economică miraculoasă în 2020?

Nimic din toate acestea.

Ludovic Orban a venit cu câteva explicații, încercând să lămurească ce a stat totuși la baza răzgândirii:

  • „Inițial opțiunea noastră a fost de a merge pe un cuantum fix pentru că expunerea la condițiile vătămătoare ale angajaților este egală indiferent de salariul pe care îl încasează angajatul. Așa ni s-a părut corect. Aici, datorită faptului că această lege se adoptă în angajarea răspunderii, afectează bugetul de stat și legea plafoanelor și acest spor a făcut parte din contracte colective de muncă, am acceptat amendamentul de a acorda acel spor în forma în care a fost acordat și în 2019: 15% din salariul brut, evident cuantumul va fi la nivelul cuantumului care a fost acordat în luna decembrie 2019”.
  • „Am introdus o interdicție de a cumula salariul obținut într-o instituție publică cu pensia care e acordată tot de sistemul public de pensii. Am acceptat amendamente. Unul privitor la anumite excepții pe care să le facem în învățământul preuniversitar, sunt situații unde nu există cadre didactice. Am putea lăsa clase fără profesori. Ca atare am acceptat această excepție. Am acceptat o excepție privitor la asistenții personali ai persoanelor cu handicap”.

Ce nu reiese din cele justificările venite dinspre Palatul Victoria e altceva: faptul că se conturează un context care nuanțează repoziționarea Executivului.

Un context care creionează o perspectivă delicată cu care România s-a mai confruntat după plecarea guvernărilor controlate de PSD. E vorba de asaltul sindicatelor asupra guvernelor care au avut de gând să reducă din risipă și dezechilibrele create în sectorul bugetar.

Reacțiile de până acum ale sindicatelor – de la federații, la marile centrale – sunt elocvente.

Lanțul de reacții

  • Confederaţia Cartel ALFA şi Sindicatul Sanitas din sănătate au cerut Guvernului Orban să renunțe la prevederile referitoare la modificarea modului de calcul al sporurilor pe motiv că „afectează grav drepturile unor categorii largi dintre membrii noştri – salariaţi ai sistemului de sănătate şi ai sistemului de asistenţă socială”.
  • Leonard Bărăscu, liderul Sanitas, a fost chiar explicit cu privire la viitorul pe care-l au în față guvernele care îndrăznesc să se atingă de bucuriile făcute sindicatelor de predecesori: „Aşteptăm să vedem în ce situaţie suntem. La momentul potrivit, la începutul anului viitor, Consiliul Naţional (al SANITAS, n.r.) e pregătit, iar lucrurile vor fi mult mai grave dacă ei (Guvernul, n.r.) o ţin tot aşa, pentru că se va extinde în tot sistemul şi la toţi colegii, şi vor avea foarte mulţi de pierdut, iar cel mai mult vor avea de pierdut medicii – după ce au zis că îi ţin în ţară, acum vedem că tăiem exact sporurile care le primesc cei care muncesc cu adevărat. Acum suntem în expectativă şi nu am avut discuţii clare, ca dialog social, cu Ministerul Sănătăţii, avem doar ce spune Guvernul. La acest moment protestăm mai mult tehnic, prin media, până în prezent nu am stabilit nimic clar. Dar asta nu înseamnă că între Crăciun şi Anul Nou să ne pregătim pentru începutul anului viitor, chiar din primele zile. Deocamdată o să analizăm încă o dată după ce se discută astăzi în Guvern, că pe surse se pare că ar mai renunţa la o parte din ele, şi atunci ne pregătim între Crăciun şi Revelion să ne facem un plan”.
  • La fel și Federaţia Salariaţilor din Administraţia Publică Centrală şi Locală din România – „COLUMNA”.
  • Sau sinficaliștii afiliaţi Federaţiei Naţionale Sindicale din Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – FNS Pro.Asist. Cu mențiunea că din această zonă s-a venit cu un comunicat pe alocuri colorat și ușor ideologizat, menit să inducă ideea că se are în vedere discriminarea bugetarilor în raport cu angajații din sistemul privat: „Considerăm că măsurile care se doresc a fi adoptate nu au fundament real, ci sunt emanate din dorinţa de a fi scăzute veniturile celor care lucrează în sistemul bugetar şi nu înţelegem pornirea executivului în acest sens, pornire pe care o interpretăm ca pe o răutate asupra unei categorii de salariaţi aflată oricum numeric în minoritate faţă de sistemul privat. Având în vedere cele enumerate anterior, vă transmitem că nu vom tolera adoptarea actului normativ în forma propusă”.
  • O poziție a avut și SindFISC, sindicat naţional care reprezintă angajaţii din zona Ministerului Finanţelor Publice.
  • Promedica și USMR Alianța Medicilor au intrat chiar în grevă japoneză. „Alianţa Medicilor continuă de luni greva japoneză. Ne dorim să tragem un puternic semnal de alarmă Guvernului şi reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii cu privire la aspecte importante, care afectează în mod grav sistemul de sănătate, personalul medical şi pacienţii! Solicităm dialog, dezbatere, asumare, transparenţă. Modul în care reprezentanţii Guvernului şi Ministerului Sănătăţii aleg să îi trateze pe medici este total incorect şi neasumat. Ne dorim respectul cuvenit pentru munca făcută zi de zi în spitale şi colaborare, nu măsuri luate peste noapte, fără a exista dezbatere, dialog şi a cântări consecinţele directe şi indirecte”, se precizează într-un comunicat al Promedica şi al USMR Alianţa Medicilor.

Cazul Mintia

Faptul că problema sindicală tinde să se umfle pentru Cabinetul Orban nu e dificil de intuit, iar zonele din care presiunea pe guvern se va înteți sunt de o paletă largă.

De exemplu, Palatului Victoria i se solicită intervenția directă pentru a rezolva criza de la Termocentrala Mintia, unde problemele ridicate nu reprezintă o noutate.

„Sindicatul Solidaritatea Hunedoara solicită implicarea de urgenţă a Guvernului României în vederea evitării opririi activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cadrul Termocentralei Mintia ca urmare a politicii de falimentare dusă chiar de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, cu efecte deosebit de grave asupra cetăţenilor municipiului Deva precum şi asupra instituţiilor publice locale, şcoli, grădiniţe, spitale, etc. Solicităm prezenţa reprezentanţilor Guvernului României cu responsabilităţi legate de funcţionarea Societăţii Complexului Energetic Hunedoara şi a Termocentralei Mintia, la sediul acesteia, în săptămâna 06-10 ianuarie 2020, în vederea adoptării unor hotărâri care să ducă la evitarea sistării activităţii termocentralei”, se arăta într-o luare recentă de poziție.

Atacurile din MAI

Nici la Interne situația nu este mai roză. Ministrul Ion Marcel Vela a acuzat în mai multe rânduri presiuni dinspre unele structuri, pe fondul unor decizii care au stârnit nemulțumiri în anumite straturi ale Ministerului de Interne.

De când a preluat mandatul, Vela a decapitat Jandarmeria, a insistat pentru desecretizarea unor documente-cheie legate de represiunea din 10 august 2018 și a criticat deschis sindicatele din MAI încă de la începutul mandatului, atrăgând atenția asupra unor complicități nocive.

  • „Poliţiştii şi sindicatele au avut grijă să-şi facă legi favorabile, adică dacă au trecut şase luni de la faptă, ea se clasează – mă refer la toate faptele pe care poliţiştii le fac, din punct de vedere administrativ sau disciplinar. A fost aşa, o prietenie în acest minister, ca să se tărăgăneze cercetarea şi concluziile Corpului de control, să fie propuse ministrului spre aprobare într-o comisie, exact la limita maximă a celor şase luni şi dacă au trecut cele şase luni, comisia a constatat şi a propus ministrului clasarea, pentru că au ieşit din termen”, spunea ministrul Ion Marcel Vela, în noiembrie.


Între timp, ministrul vorbește deschis despre tentativele de compromitere a sa din cauza schimbării de direcție pe care încearcă să o imprime în MAI: „Observ că în aceste zile este o efervescență crescută a atacurilor la adresa mea, deranjând probabil prea tare lumea băieților deștepți din zona Ministerului Afacerilor Interne. Să nu uităm că MAI are un buget total de aproximativ 4 miliarde de euro și un ministru nou, venit din provincie, fără să știe hățișurile și conexiunile tridimensionale din aceasta zonă, deranjează foarte multe persoane”, arăta șeful MAI, recent.

Războiul surd de la Muncă

Sindicatele din Ministerul Muncii sunt în conflict cu titularul portofoliului, Violeta Alexandru, pe care au reclamat-o premierului în chestiunea suspendării și blocării unor concursuri de angajare pe post.

De altfel, elucidarea concursurilor pentru posturile din aparatul bugetar deschise pe vremea Guvernului Dăncilă a fost una din prioritățile Cabinetului Orban. Nu fără motiv, în condițiile în care presa a semnalat, în perioada 2017-2019, numeroase situații în care angajări la stat ridicaseră suspiciuni.

De altfel, „gradul de încărcare” a organigramelor din instituțiile publice cu persoane angajate pe criterii subiective – de la politice la personale – atinsese, în perioada PSD-ALDE, niveluri ridicate.

Atacul unui fost ministru: „Sindicatele – de fapt structuri paralele de putere în sistem, cvasi-mafiotizate în România”

Un exemplu grăitor de război pe care unele sindicate îl pot duce cu guvernele sau miniștrii care atentează la bunăstarea acestor structuri l-a avut ca protagonist pe Daniel Funeriu, ex-ministru al Educației.

Reformele făcute în mandatul lui s-au „bucurat” ulterior de o asemenea sinergie între forțele sindicale și puterea politică, încât n-a mai rămas nimic din ele.

Iată ce își amintea Daniel Funeriu recent, în contextul dezastrului românesc de la testele PISA:

  • „Văd că sindicatele – de fapt structuri paralele de putere în sistem, cvasi-mafiotizate în România – contestă relevanţa testelor PISA. Să vă spun o chestie pe care probabil nu o ştiţi: când eram în funcţie am descoperit că sindicatele încasează automat 1% din salariile tuturor profesorilor. Adică vreo 15 milioane de Euro. Bani a căror cheltuire nu o verifica nimeni”, afirma fostul ministru al Educaţiei, acum o lună.
  • Funeriu a relatat și că în 2011 a stopat transferul automat către sindicate al banilor profesorilor, urmând ca fiecare profesor să plătească individual, astfel încât au rămas vreo 3% care mai plăteau.
  • „De unde toate mizeriile pe care sindicatele arondate PSD le urlau despre mine. În iunie 2012 Ponta a reintrodus virarea automată a 1% din salariu către sindicate, adică vreo 20 de milioane de Euro anual. Noh, acum poate înţelegeţi de ce nu sunt bani pentru toalete. Că sunt pentru sindicalişti veroşi”.

Foto: INQUAM/George Călin

2 COMENTARII

  1. Fara o vointa clara si a nu avea obligatii catre justitie ,mai ,servicii .armata etc nu puteti.schimba nimic spre bine si cand si specialii astia.isi vor da seama ,v,a fi prea tarziusi ei vor pica mult mai de sus.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here